VIDEO Înfrângerea lui Vucic din Serbia. Rezultate, cauze și legătura cu Sebastian Ghiță și Victor Ponta

Alegerile parlamentare anticipate din Serbia din 25 octombrie 2026 au marcat o răsturnare politică majoră: Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea formațiunii sale, Partidul Progresist Sârb (SNS), în fața Liste Studențești, mișcarea născută din protestele studențești îndreptate împotriva corupției și a derapajelor autoritare.

Conform estimărilor comunicate de Vucic, Lista Studențească ar obține între 135 și 140 din cele 250 de mandate, în timp ce SNS ar rămâne cu aproximativ 105 locuri, potrivit The Guardian. Peste noapte, victoria studenților a transformat nu doar configurarea Parlamentului, ci și echilibrul de putere din Belgrad.

Înfrângerea are și o dimensiune românească. Relațiile dintre autoritățile sârbe, Sebastian Ghiță și Victor Ponta au revenit în centrul dezbaterii publice, în contextul acuzațiilor privind campanii de dezinformare și sprijin indirect pentru Vucic. Deși Ponta a negat orice implicare în astfel de campanii, documentarea publică arată o rețea de contacte politice și de afaceri între actori români și mediul de putere de la Belgrad.

Ce au arătat rezultatele

Vucic a anunțat înfrângerea la aproximativ o oră și jumătate după închiderea secțiilor de votare, într-un discurs venit extraordinar de devreme pentru un lider care dominase politica sârbă de peste un deceniu. El a declarat că, pe baza unui eșantion stratificat, Lista Studențească a câștigat alegerile și ar obține între 135 și 140 de mandate, față de circa 105 pentru SNS. Potrivit estimărilor citate de agențiile internaționale, SNS ar fi obținut în jur de 1,7 milioane de voturi, iar Lista Studențească aproximativ 2,2 milioane.

Participarea a fost un factor decisiv. Comisia electorală și sondatorii independenți au estimat o prezență la vot de aproape 70%, cea mai ridicată din 1992. O participare masivă a favorizat în mod natural o mișcare civică nouă, construită în afara aparatului tradițional de partid și capabilă să mobilizeze electorat tânăr, urban și protestatar.

Rezultatul preliminar îi oferă Liste Studențești o majoritate simplă în Parlamentul de 250 de locuri. Nu este încă o majoritate constituțională, dar este suficientă pentru a forma un guvern și pentru a schimba prioritățile politice ale Serbiei. Provocarea reală va fi transformarea unei coaliții eterogene, născută din protest, într-o majoritate guvernamentală stabilă, capabilă să gestioneze economie, justiție, politica externă și relația cu Uniunea Europeană.

De ce a pierdut Vucic

Prima cauză este epuizarea modelului politic dominat de SNS. Vucic a câștigat timp de peste un deceniu prin control asupra instituțiilor, resurselor administrative și spațiului media. Însă protestele declanșate după tragedia de la Novi Sad din 2024, când prăbușirea unei copertine din gara orașului a ucis 16 oameni, au zguduit acest model. Mișcarea studențească a transformat o nemulțumire locală într-o contestație națională privind corupția, responsabilitatea publică și calitatea democrației.

A doua cauză este apariția unei alternative credibile. Lista Studențească nu a fost o simplă formulă de protest: a reușit să canalizeze furia civică într-o ofertă electorală coerentă, cu candidați noi și un discurs centrat pe statul de drept. Liderul liste, Ilija Srdanovic, a transmis după vot că începe construcția unui stat guvernat de lege, mesaj care a rezonat cu un electorat obosit de promisiunile repetate ale establishmentului.

A treia cauză ține de strategia lui Vucic. Alegerile anticipate, convocate în septembrie, au fost concepute probabil pentru a valorifica diviziunile opoziției și pentru a reconsolida controlul asupra Parlamentului. În schimb, scrutinul a devenit un referendum asupra puterii sale. Vucic a încercat să prezinte protestele drept o operațiune finanțată din exterior și a acuzat mass-media independentă, state europene nespecificate și un presupus „deep state” american. Aceste mesaje nu au reușit însă să neutralizeze nemulțumirea internă.

O schimbare geopolitică incertă

Dincolo de aritmetica parlamentară, rezultatul poate modifica traiectoria externă a Serbiei. O victorie a mișcării studentești poate însemna o orientare mai fermă către Uniunea Europeană, mai multă presiune pentru reforme judiciare și o relație mai echilibrată cu Occidentul. Radio Europa Liberă sublinia că rezultatul ar putea deschide o eră politică mai aliniată Europei și mai îndepărtată de Kremlin.

Totuși, prudența este necesară. Vučić rămâne o figură cu resurse politice considerabile, iar SNS păstrează o rețea teritorială vastă, acces la media și capacitatea de a influența administrația locală. În plus, un guvern nou va trebui să gestioneze chestiunea Kosovo, relațiile cu Rusia și China, presiunile economice și așteptările electoratului care a votat pentru schimbare. Victoria studenților este, așadar, un punct de plecare, nu automat o garanție a unei tranziții democratice rapide.

Legătura cu Sebastian Ghiță și Victor Ponta

Campania electorală din Serbia a readus în prim-plan relațiile dintre mediul de putere de la Belgrad și doi actori români: Sebastian Ghiță și Victor Ponta. Ghiță, condamnat în România și refugiat în Serbia, a beneficiat de azil politic din partea autorităților sârbe, pe motiv de presupusă persecuție politică.

Victor Ponta are o relație publică de lungă durată cu Aleksandar Vucic, care datează cel puțin din 2014, când ambii ocupau funcția de premier. În 2016, presa sârbă a relatat că Ponta devenise consilier onorific al liderului sârb. Ponta a primit ulterior cetățenie sârbă, iar ulterior a declarant că aceasta i-a fost acordată, după ce a decis inundarea unor sate românești de pe cursul Dunării, pentru a evita inundarea Belgradului; un gest care a stârnit controverse și care a consolidat percepția unei legături politice personale cu Vucic.

Ponta a confirmat că s-a întâlnit cu Sebastian Ghiță la Belgrad, în martie 2025, într-un hotel unde se afla și Donald Trump Jr., aflat în Serbia la invitația lui Vucic. Întâlnirea, confirmată de Ponta pentru G4Media, ilustrează existența unei rețele informale formată din politicieni români, oameni de afaceri aflați în conflict cu justiția română și mediul politic sârb.

Campania de dezinformare și firma din Craiova

Un element sensibil al campaniei a fost identificarea, într-o investigație BBC în limba sârbă, a unei companii din Craiova, Bmobile SRL, ca sursă a unor știri false și campanii de răspândire a confuziei menite să sprijine indirect poziția lui Vucic. Potrivit relatărilor publice, firma ar fi lucrat și pentru Victor Ponta. Fostul premier a negat însă orice legătură cu campania pro-Vucic și a declarat că nu cunoaște nimic despre subiect.

Există și o dimensiune economică a acestei relații. Teamnet International, firma asociată lui Sebastian Ghiță, și compania sârbă Prointer IT Solutions and Services, controlată de Slobodan Kvrgic -un presupus apropiat al lui Aleksandr Vucic –  au fost menționate în presa sârbă în legătură cu proiecte privind sistemele informatice ale administrației sârbe.

Ce urmează în Serbia

Următorul pas este formarea guvernului. Lista Studențească are un mandat politic clar, dar trebuie să demonstreze că poate guverna. Primele teste vor fi nominalizarea premierului, alcătuirea Cabinetului, controlul instituțiilor de forță și lansarea unor reforme credibile în justiție și administrație. Fiecare amânare sau compromis vizibil cu vechile structuri de putere ar putea eroda rapid capitalul politic al mișcării.

Pentru Vucic înfrângerea nu înseamnă neapărat retragerea din politică. El poate încerca să se repoziționeze ca lider al opoziției, să controleze pârghiile locale ale SNS și să aștepte fisurile din noul guvern. Istoria politică sârbă arată că o înfrângere electorală nu a eliminat automat influența unui lider puternic; însă, de data aceasta, pierderea Parlamentului îi restrânge semnificativ instrumentele directe de guvernare.

Alegerile din Serbia arată că mobilizarea civică poate răsturna un sistem politic aparent consolidat. Dar adevărata măsură a schimbării va fi capacitatea noii majorități de a transforma protestul în instituții funcționale, transparență și reforme reale. Pentru România, episodul Ghiță–Ponta–Belgrad rămâne un avertisment: influența regională se construiește adesea nu doar prin diplomație oficială, ci și prin rețele personale, economice și media care funcționează în umbra relațiilor de stat.